Am iesit pe geam in speranta unei raze de soare,insa afara ploua si vantul legana copacii de vai-vai...
Am mers sa imi fac o cafea si am avut norocul sa pun sare in loc de zahar,deci oficial,totul era impotriva mea azi.
Dar dupa ce am facut o alta cafea (de data aceasta cu zahar) am revenit la geam.Mi-am dat seama ca si ploaia,si vantul au frumusetea lor...E chiar frumos sa te uiti pe geam cand ploua,poate chiar mai frumos decat atunci cand te orbeste soarele :)).
Si uite deja e 16:55,mai putin si e seara.Apoi e maine si in sfarsit merg acasa.Chiar daca in mare parte voi invata si acasa,macar sunt acasa.
Si nu ma plang pentru zilele astea in care am asteptat doar sa treaca,aiurea,pentru ca stiu ca vor veni altele si mai grele,cu dor mai mare,examene mai grele,insa gandul ca voi termina cu bine cu examenele si voi avea o vara de vis ma face sa trec peste toate cu zambetul pe buze,chiar si in zilele ploiaoase :)
Si nu vreau sa inchei postarea fara a vorbi despre TINE,cel care imi aduci zambetul pe buze in fiecare zi,cel care ma iubesti cum nimeni nu m-a iubit vreodata,cel care ai grija de mine si ma faci sa ma simt cea mai iubita si cea mai fericita de pe lume!Tie vreau sa iti multumesc ca esti langa mine si cum ziceam,pentru zambetul si fericirea pe chipul tau,am sa imi dau si sufletul!Te iubesc!:*
Si vorba vine, atata timp cat esti cu mine,
Inevitabil va fi bine!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu